Comments: 0

Cine s-ar fi gandit in zorii inceputului de an 2020, ca a luat nastere pe aceasta lume ceva care sa reuseasca inalta performanta de a uni in cuget si simtire, in lungul si-n latul pamantului, intreaga umanitate ?

Din vremuri stravechi, omenirea a proiectat constant o paleta larga de incercari de unificare, de uniune a partilor umanitatii intr-un intreg, intr-o puternica comuniune.

Si-au dat concursul in acest sens marile razboaie ale lumii, ideologiile, religiile de pretutindeni, cu mici sorti de izbândă, pana când s-a nascut in lume un personaj misterios, botezat virusul Covid 19.

Fara nicio retinere, se poate afirma ca acest virus va deveni un personaj istoric remarcabil pentru urmele benefice ce le va lasa, in ciuda tuturor acuzatiilor aduse in prezent. Nu e greu de recunoscut faptul ca intreaga fata a pamantului va fi schimbata definitiv, odata cu acest mesager al vietii, Covid 19.

Mesager al vietii ? Sau mesager al mortii ?

Se simte cum creste polarizat indignarea fata de aceasta apreciere, ceea ce e foarte bine, pentru ca aduce la lumina unele resorturi reglatoare pe acest pamant.

Principiile evolutive ale vietii nu fac proiectii psihologice asupra asa numitelor „victime colaterale” inrolate in acest fenomen Covid.

Dureros de adevarat pentru emotionalul uman scaldat in ape tulburi.

Tocmai acest emotional uman, cu sediul in asa zisul „creier din stomac” isi va putea linisti apele, sub imboldul dat de Covid 19 spre indreptarea atentiei catre armonizarea si optimizarea sanatatii.

In vremurile actuale ne punem adesea intrebari si incercam sa cautam solutii cu privire la optimizarea starii generale de sanatate, ce se constituie ca un pilon de baza in depasirea situatiilor critice existente in aceasta perioada.

Raportat la universul emotional, prof. dr. Jay Pasricha, director al Centrului de Neurogastroenterologie Johns Hopkins, SUA a declarat ca „zeci de ani, atat oamenii de stiinta cat si doctorii au crezut ca tulburarile emotionale, anxietatea ,depresia contribuie la problemele sistemului digestiv. Dar, in ultimul timp, atat studiile noastre cat si ale altora arata ca lucrurile sunt exact invers. Aceste noi constatari pot explica de ce un procent tot mai mare de persoane cu sindromul colonului iritabil si cu alte boli digestive dezvolta depresie si anxietate”.

Conform oamenilor de stiinta acest al doilea creier, sistemul nervos enteric, ce consta in aproximativ 500 de milioane de neuroni, nu este capabil de ganduri si emotii asa cum le percepem noi, dar comunica la un nivel extrem de eficient si profund cu creierul uman. In plus, cercetarile ulterioare se vor axa pe posibilitatea ca sistemul digestiv sa afecteze atat gandirea, cat si memoria.

Oamenii de stiintă fac frecvent noi descoperiri despre amploarea si influența microbiomului uman asupra sistemului nervos enteric /„creierul din stomac”, dar cele mai recente dovezi sunt deosebit de surprinzatoare.

Microbii care locuiesc în intestinul uman sunt responsabili pentru diverse procese care ne afectează sanatatea, genele si chiar emotiile.

Intr-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America aflam ca microbiomul intestinal reglează maturarea sistemului nervos enteric prin rețelele de serotonină.

Cercetatorii din spatele studiului, Filippe De Vadder (cercetător la Universitatea Gothenburg din Suedia) si echipa sa, au descoperit că trilioanele de bacterii din intestine regleaza productia hormonilor si a neurotransmitătorilor locali, inclusiv a serotoninei – molecula asociata cu neurogeneza și neuroprotectia.

Microbii din corpul nostru si elementele chimice pe care le emit au un rol cheie în modul în care sunt digerate alimentele, in modul in care substantele din medicamente sunt raspandite in organism si chiar si în modul în care evolueaza o anumită boala.

Trăim într-o lume plină de microbi, suntem înconjurați de bacterii, paraziți sau virusuri și primul lucru la care ne gândim când auzim despre aceste micro-organisme sunt bolile pe care ni le pot aduce.

Aceste bacterii pe care le găzduim nu se află aici în mod întâmplător, ele sunt vitale pentru funcționarea corespunzătoare a organismului uman, a sistemelor sale bio-chimic, microbiologic si imunologic. Aceste bacterii au evoluat pentru a crea așa-zisul microbiom, care are un rol esențial într-un mare număr de procese care au loc în organism, contribuind la menținerea sănătății noastre.

Microbiomul reprezintă un ecosistem vast și foarte bine organizat, fiind un așa-zis “super organ”, cu roluri diverse în reglarea stării noastre de sănătate.

Progresele stiintifice si tehnologice inregistrate in ultimii ani in genetica au dus la aparitia unui nou domeniu, numit meta-genomica, care se ocupa de examinarea holistica a comunitatilor microbiale.

Institutul National de Sanatate din SUA a lansat in 2008 proiectul international “Microbiomul Uman”, cu misiunea de a genera o ințelegere cuprinzatoare a microbiomului uman si de a analiza complexitatea, importanta comunităților de microbi umani, rolul lor în sanatatea umana si aparitia bolii.

Aceste informatii fundamentale au permis, mai apoi, aparitia unor cercetari tintite pe anumite domenii.

In perioada actuala cercetatorii investigheaza microbiomul intestinal si conexiunea lui cu COVID-19, evidentiind rolul essential al comunitatii de microbi in cazurile severe de COVID-19.

In momentul de fata, in lumea medicala, nu exista prea multe date anti-COVID-19, insa numeroase studii demonstreaza ca exista anumite solutii in aceasta directie, pentru a diminua si chiar elimina  povara si severitatea acestei pandemii.

Actuala pandemie globala COVID-19 este provocata de sindromul respirator acut beta coronavirus coronavirus-2 (SARS-CoV-2), care a infectat milioane de oameni si a provocat sute de mii de decese la nivel global.

Pentru lumea medicala acest aspect este destul de misterios, neexistand prea multe informatii despre  modul in care apare si ar putea fi controlat.

 Studii recente cu privire la relatia dintre microbiomul intestinal si Covid 19 au oferit mai multe informatii de pionierat.

Ca parte a celui mai mare studiu la nivel mondial in acest domeniu. o ampla cercetare condusa de o echipa de  experti mondiali in domeniul microbiomului, imunitatii si bolilor cronice, alaturi de Cleveland Clinic, Dr. Martin J. Blaser, Henry Rutgers  si-au propus investigarea unei conexiuni potentiale intre microbiomul uman si COVID-19,

Cercetatorii au explorat un factor aproape inexplicabil pana in prezent: modul  in care sanatatea microbiomului intestinal determina raspunsuri diferite ale  oamenilor  la COVID-19 si daca microbiomul joaca un rol important in prezicerea gravitatii bolii in randul celor expusi la virus, in special a lucratorilor din prima linie, cei  din domeniul sanatatii.

Prezentarea acestui studiu intr-un seminar web a fost gazduita de dr.Miguel Freitas,vicepresedinte al afacerilor stiintifice si de sanatate la Danone America de Nord (finantator de cercetare, studiul neimplicand produsele lor).

La inceputul acestui an, Dr. Blaser a propus pentru prima oara ipoteza  unei conexiuni potentiale intre microbiomul uman si COVID-19, ipoteza putin cam indrazneata pentru acea perioada, avand in vedere ca in prezent exista din ce in ce mai multe dovezi in aces sens. 

Dr. Blaser a explicat ca scopul studiului a fost evidentierea microbiomului pre-COVID ca predictor al severitatii infectiei.

Echipa de cercetare a examinat microbiomul oral, metabolismul plasmatic si microbiota intestinului fecal, evaluand apoi impactul pe care il are  COVID 19 asupra microbiomului si modul in care se agraveaza infectia.

Dr. Blaser a explicat ca studiul este deosebit de semnificativ, deoarece cercetatorii au obtinut probele initiale inainte ca pandemia sa loveasca SUA.

In studiu au fost inclusi peste 800 de participanti din doua spitale din New Jersey, dintre care doua treimi erau lucratori in domeniul sanatatii.

Dr. Blaser a incercat sa raspunda unor intrebari cheie ale perioadei Covid 19:

„Intrebarea este daca va imbolnaviti, veti avea o infectie asimptomatica ca majoritatea oamenilor? Veti avea o forma usoara? Veti merge  la sectia de terapie intensiva si veti muri? Toate acestea sunt intrebari esentiale si exact asta urmarim noi, in ce masura microbiomul joaca un rol in aparitia acestor diferente,”

In timpul sesiunii de intrebari si raspunsuri, Dr. Blaser a mai raspuns la o serie de intrebari cu privire la rolul diversitatii rasiale, probiotice, prebiotice, postbiotice si metaboliti in COVID-19.

„Aceste idei sunt interesante si speram sa le promovam in acest domeniu”, a spus dr. Blaser, adaugand ca „lucram in present la acest proiect  si speram sa avem materiale pentru publicare la mijlocul anului viitor”.

Un alt studiu recent realizat de cercetatori de la Universitatea de Stiinta si Tehnologie din China, publicat in august 2020, prezinta dovezi ca microbiomul intestinal poate juca un rol in infectia severa COVID 19.

Cercetarile medicale sustin ca una dintre caracteristicile asociate infectiei severe si critice cu virusul Covid este furtuna de citokine, o secretie neregulata de citokine care declanseaza o inflamatie sistemica.

Studiile anterioare sugereaza ca SARS-CoV-2 infecteaza tesutul intestinal.

Importanta intestinului in interactiunile dintre corp si vasta lume a microbilor patogeni si simbiotici este de necontestat.

Intestinul in sine adaposteste un corp de microbi numit microbiota intestinului, care este vital pentru multe functii ale corpului, printre care si reglarea sistemului imunitar.

Un microbiom intestinal dezechilibrat determina aparitia multor afectiuni inflamatorii. Infectia cu acest virus ar putea duce la reactii inflamatorii anormale care agraveaza simptomele COVID-19.

Intr-un studiu actual, cercetatorii au analizat o citokina proinflamatoare(IL-18) care este secretata de unele celule intestinale (epiteliul intestinal, celulele imune si neuronii enteric)i.

La  pacientii cu Covid 19, nivelurile acestei citokine erau mai ridicate decat in mod normal.

 O lucrare recenta a raportat asocierea nivelurilor specifice de imunoglobulina (IgA) anti-SARS-CoV-2 cu severitatea COVID-19. 

Acest studiu extinde si confirma aceasta constatare, examinand modul in care microbiota intestinala este modificata in cazul infectarii cu Covid 19  si modul in care este corelata cu citokina proinflamatoare(IL-18) si anti-SARS-CoV-2 IgA.

Analiza din probele biologice ale pacientilor inclusi in studiu a aratat ca microbiota intestinala la  pacientii cu COVID-19 a fost mai putin diversa in comparatie cu subiectii altor 2 grupuri fara Covid.

Concluzia la care au ajuns cercetatorii a fost ca numarul crescut de bacterii Streptococcus este un indicativ semnificativ de risc de infectie cu bacterii patogene oportuniste  la pacientii cu COVID-19.

Au mai descoperit ca nivelurile de citokine pro-inflamatorii (IL-18) sunt mai ridicate la pacientii cu COVID-19, aratand potentialul inflamator puternic al virusului indus in intestine.

Cercetatorii au mai evientiat faptul  ca „modificarile compozitiei microbiotei intestinale ar putea contribui la producerea de citokine inflamatorii induse de SARS-CoV-2 in intestin si posibil la aparitia unei furtuni de citokine”.

Cercetatorii concluzioneaza ca modificarile in compozitia microbiomului intestinal la pacientii cu COVID-19 sunt evidente, sugerand ca „disbioza microbiotei intestinale cauzata de infectia cu SARS-CoV-2 poate conduce la agravarea bolii si ca citokina pro-inflamatorei (IL-1) ar putea servi drept indicator al  infectiei intestinale la pacientii cu COVID-19”.

Intr-o alta lucrare publicata, de  Gastroenterologie, 21 de cercetatori de la Universitatea chineza din Hong Kong, cercetatorii au studiat modificarile microbiomului intestinal in corelatie cu nivelul severitatii bolii.

Pe langa alte aspecte importante, s-a descoperit ca  infectia Covid-19 a afectat major microbiomul intestinal.

La pacientii cu Covid-19  profilul bacterian intestinal era constituit din bacterii oportuniste si inflamatorii, iar bacteriile benefice antiinflamatorii, importante pentru mentinerea homeostaziei inrtestinale, erau aproape inexistente.

Cercetatorii din Hong Kong au evidentiat, de asemenea, marea influenta a microbilor intestinali de referinta (la internarea in spital), in dezvoltarea formelor mai severe de Covid-19.

In faza initiala, un anumit grad de disbioza intestinala a prezis care dintre pacienti ar putea dezvolta o forma severa.

Disbioza intestinala a persistat in a 10-a zi dupa recuperare si dupa eliminarea virusului la majoritatea pacientilor care au avut Covid-19.

Microbiota lor  intestinala era inca semnificativ afectata, in comparatie cu cei  care nu au avut niciodata Covid-19.

Mai multe specii de bacterii intestinale  antiinflamatorii s-au corelat cu eliminarea eficienta a virusului.

Un alt studiu, din China, demonstreaza rezultate asemanatoare.

„Semnatura microbiana intestinala a pacientilor cu COVID-19 a fost diferita de cea a pacienților cu gripa (H1N1) si a grupului de control cu subiecti sanatosi.”

S-a constatat ca la pacientii cu Covid-19 diversitatea microbiotei intestinale si nivelurile de producatori de butirat erau foarte scazute, prezentand niveluri mai ridicate ale agentilor patogeni oportunisti,

Aceasta disbioza intestinala s-a corelat in continuare cu biomarkerii proinflamatori si pro-coagulanti de severitate Covid-19.

Se pledeaza pentru administrarea prudenta a antibioticelor, deoarece pacientii cu Covid-19 care au luat  antibiotice au experimentat cea mai grava forma de disbioza intestinala dintre toti.

Numeroase studii au demonstrat efectul benefic al probioticelor, care pot  reduce incidenta si severitatea bolilor virale

Tulpinile probiotice și microbii indigeni benefici  ar trebui recomandate  ca parte a strategiei generale de diminuare a fenomenului Covid 19.

Probioticele ar putea sa  scada si incidenta si durata infectiilor virale respiratorii, conform celor doua meta-analize pe grupuri aleatorii de populatie (ECA).

In ambele studii cu pacienti cu ventilatie mecanica, probioticele au imbunatatit rezultatele pneumoniei.

Declaratiile cercetatorilor au fost ca „probioticele sunt o solutie certa,  atat pentru populatiile cele mai vulnerabile cat si in  mediile de terapie intensiva”, a declarat dr.David Baud si colegii sai intr-un articol publicat  in Frontiers of Health Public.

„In loc sa pornim de la premiza ca pacientii de la terapie intensiva sunt intr-o stare prea grava  pentru a primi terapie probiotica si prebiotica, cercetarea ECA despre probiotice a demonstrat ca administrarea de probiotice in cazul pneumoniilor asociate cu ventilatie, conduce la imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor.”

Inca inainte de aparitia acestui studiu, mai multe grupuri de cercetare au studiat implicatiile axei intestin-plaman in Covid-19 si potentialul terapeutic al probioticelor si al modului de alimentatie.

„Axa intestin-plaman se presupune a fi bidirectionala. Atunci cand  inflamatia apare in plamani,  poate afecta si microbiota intestinului”, conform unui studiu publicat in 2020 in Virus Research.

De asemenea, disbioza intestinului poate duce la scaderea  imunitatii pulmonare.

In acest scop, ei au propus  abordarea unei alimentatii cu substante  nutritive care hranesc microbii intestinali si  ajuta la cresterea imunitatii pulmonare.

Intr-o alta  cercetare publicata in Frontiers of Cellular and Infection Microbiology, cercetatorii au scris ca axa intestin-plaman poate modela raspunsurile imune si poate interfera cu evolutia bolilor respiratorii.

Studiile pe soareci arata ca inducerea disbiozei intestinale prin antibiotic a condus la cresterea vulnerabilitatii fata de virusul gripal.

Izolarea celulelor imune ale plamanilor de la acesti soareci a relevat activitati fagocitare mai scazute.

Soarecii crescuti intr-un mediu steril si, prin urmare, fara o microbiota intestinala, au fost   predispusi la infectii pulmonare si chiar moarte.

Lumea medicala si-a pus in perioada actuala doua intrebari fundamentale in ce priveste corelatia dintre microbiom si Covid 19.:

Covid-19 duce la modificări semnificative ale microbiotei intestinale?

Sau disbioza intestinala contribuie la agravarea simptomelor Covid-19?

Aflarea raspunsurilor la aceste intrebari a fost esentiala, avand in vedere ca microbiota intestinala influenteaza alte 12 organe din corpul uman.

Cercetarile recente demonstreaza ca microbiomul are un rol essential in cazurile severe de COVID-19, putand aduce solutii amelioratoare in aceasta pandemie.

Ampla cercetare de pionierat condusa de echipa de experti mondiali in domeniul microbiomului privind investigarea conexiunii intre microbiomul uman si COVID-19, continua si in prezent, aducand speranta unor descoperiri importante in domeniu, care vor contribui la reducerea severitatii efectelor Covid 19.

Articol scris de Daniela Apetroaiea ce ilustrează proiectul “Limbajul natural al vieții – educație holistică pentru copii și părinți” și campania  “Apollo ’44” a Asociației Anima Mundi.

Poți sprijini campania “Apollo 44” inițiată de Asociația Anima Mundi,  devenind ambasador al ei, înscriindu-te în Anima Mundi, donând ritmic o sumă de bani sau cumpărând produse ambasador ale respectului față de viață.

Sursa pozei aici

 


“Cunoaşterea este putere. Informaţia înseamnă eliberare.” Kofi Annan

Implică-te!

Devino ambasador

Vezi mai mult

Donează

Vezi mai mult

Înscrie-te în Anima Mundi

Vezi mai mult

Leave a Comment