Comments: 0

articol scris de Daniela Apetroaiea

Respiratia, un leac  universal

“Viaţa e aspiraţie, respiraţie şi expiraţie.” (Salvador Dali)

Fiecare respiraţie e un mare dar primit de la viaţă. Câţi dintre noi mulţumim pentru acest dar minunat ? Câţi dintre noi trăiesc respirând viaţa cu adevărat ?

“Fiecare respiraţie are trei mişcări: inspiraţie, pauză, expiraţie. Inspiraţia este pentru interiorizarea experienţei. Pauza este pentru asimilarea ei. Iar expiraţia este pentru eliberarea experienţei. Chiar dacă pauza durează doar o secundă sau două, ea este esenţială pentru integritatea respiraţiei.” ( Paul Ferrini)

Respiraţia este esenţială pentru experienţa de viaţă conştientă şi integrată. Calitatea vieţii se bazează pe respiraţie.

Fără a absolutiza rolul respiraţiei, se poate afirma că la îndemâna oricui se află un leac cu rol universal şi acesta este respiraţia.

Respiraţia nu e o pastilă cu acţiune pe termen scurt şi efecte secundare pe termen lung.

Respiraţia nu poate rezolva în mod direct şi instantaneu problemele conflictuale, tulburările emoţionale, situaţiile critice de sănătate, dezechilibrele de orice natură, dar poate contribui ameliorativ, in mare măsură, în toate situaţiile menţionate.

Trăieşte deplin. Regăseşte fericirea cu fiecare respiraţie. Şi te vei putea  bucura de o sănătate înfloritoare.

“Fericirea este precum respiraţia. Dacă amâni respiraţia moare trupul, Dacă amâni fericirea moare sufletul.” (Paul Avram)

Tindem să credem că starea de fericire este o stare psihică, sufletească, fără să realizăm că toate stările şi acţiunile umane au un substrat fiziologic.

Există studii care ne oferă un cadru neurofiziologic în înţelegerea motivelor pentru care oamenii se simt fericiţi / stresaţi sau acționează într-un anumit fel sau altul.

Aceste studii ştiinţifice arată că starea de fericire şi relaxare poate fi atinsă în timpul folosirii unor căşti, multumita unor tehnici de stimulare a nervului vag al creierului.

Cercetările postulează că nervul vag poate fi stimulat în mod natural prin utilizarea unor metode variate, fără a fi nevoie de medicamente / dispozitive, între care respiraţia profundă, lentă are un aport substanţial.

Dintre toate funcțiile sistemului nervos involuntar (ritmul cardiac, transpirația, eliberarea hormonală, funcțiile gastrointestinale, secreția de neurotransmițători), respirația este singurul subsistem pe care mintea conștientă îl poate pune în „control manual“ și, drept urmare, prin manipularea respirației ne putem recalibra întregul sistem, întregul organism.

Nervul vag (lat.vagus-“rătăcitor”) este unul dintre cei 12 nervi cranieni, responsabil pentru conexiunea dintre minte și corp, conştient şi inconştient. fiind cel mai lung nerv cranian care „circulă“ către toate organele importante din corp.

Este strâns legat de felul în care interacționăm unii cu alții, ne reglează răspunsul emoțional. Influențează eliberarea de oxitocină, hormon important în conectarea socială.

Oamenii de știință au descoperit că un tonus vagal mai crescut (stimulat prin respirație) e asociat cu o stare de bunăstare generală, o sănătate mai bună, o capacitate mai mare de a ne apropia de ceilalţi și un comportament mai altruist, în timp ce o activitate vagală scăzută duce la creșterea anxietății, implicit a bolilor.

De asemenea, cercetările au arătat efectele benefice ale stimulării vagale prin respirație, în cazul a numeroase tulburări şi boli, prin inhibiţia hormonilor de stres ( cortizol) sau a răspunsului inflamator desemnat de „furtuna de citokine”, care declanșează şi sindromul de deficienţă respiratorie acută Covid-19.

În sprijinul ideii că respiraţia poate fi considerată un leac universal, la îndemîna tuturor, vin o serie de cercetări și studii de actualitate ample, care pun în lumină rolul extrem de important al respiraţiei în ameliorarea şi optimizarea stării de sănătate şi a bunăstarii generale.

Respiraţia, medicament gratuit în infecţia Covid

Cercetările medicale din perioada pandemiei Covid arată că stimularea neinvzivă a nervului vag prin respiraţie sau cu ajutorul dispozitivelor medicale electrice sau implantate (pe nervul vag sau subcutanat) duce la inhibarea „furtunii de citokine” Covid19.

Termenul „furtună de citokine”, în legătură cu virusul Covid-19 desemnează răspunsul inflamator care declanșează sindromul de deficienţă respiratorie acută.

 În majoritatea cazurilor Covid-19, pacienții mor din cauza insuficienței respiratorii care rezultă din răspunsul inflamator; nu neapărat din cauza virusului în sine.

Există cercetări de ultimă oră care evaluează eficacitatea stimulării nervului vag în inhibarea „furtunii de citokine”.

Nervul vagal, cel de-al zecelea nerv cranian şi cel mai lung nerv din sistemul nervos autonom este responsabil de unele funcții importante în corp, fiind considerat “autostrada creier-organe”.

Ca şi componentă principală a sistemului nervos parasimpatic supraveghează multe funcții corporale esențiale , inclusiv controlul dispoziției, răspunsul imun, digestia, respiraţia, ritmul cardiac etc.

Nervul vag trimite semnale către organe prin sistemul nervos parasimpatic.

Tonul vagal este dat de măsura puterii sau a slăbiciunii nervului vag.

Nervul vag poate fi stimulat medical prin stimulare electrică printr-un dispozitiv implantabil plasat pe nervul vag sau printr-o abordare transcutanată utilizând o clemă pe ureche.

Există o altă modalitate total neinvazivă de a stimula nervul vag : respirația.

În lumea de astăzi a respirației disfuncționale, majoritatea oamenilor au un tonus vagal scăzut, deoarece nervul vag nu primește suficientă stimulare.

Nervul vag este cunoscut sub numele de nervul „rătăcitor”, nervii cranieni  rătăcind prin tot corpul, inclusiv prin mușchiul diafragmei.

Mișcarea diafragmei stimulează nervul vag. 

Cu cât este mai mare mișcarea diafragmei, cu atât este mai mare stimularea nervului vag și a sistemului nervos parasimpatic.

Deci, cum stimulăm nervul vag prin respirație?

Prin respirația diafragmatică nazală, la care avem acces cu toții în orice moment, în mod gratuit, printr-un dar natural, fără reţtete medicale costisitoare.

 Deoarece mai mult de 60% din populație respiră disfuncțional, respirăm în mod obișnuit pe gură și / sau respirăm superficial folosind doar porțiunea superioară simpatică a plămânilor.

Această respirație inadecvată nu antrenează corect mușchiul diafragmei şi partea inferioara parasimpatică a plămânilor, prin urmare, nervul vag nu este stimulat.

  De fapt, respirația pe gură și / sau respirația nazală superficială semnalează răspunsul de „stres” din corp, deoarece terminațiile nervoase de răspuns la stres sunt situate în lobii superiori ai plămânilor.

Cheia pentru stimularea corectă a nervului vag și consolidarea tonusului vagal este lungimea, adâncimea și ritmul ritmului și modelului respirației.

Mai exact, respirația diafragmatică nazală la o rată ideală de 6 respirații pe minut,cu  inspiraţie în 4 timpi, reţinerea respiraţiei, expiraţie prelungită în 8 timpi

Majoritatea oamenilor respiră cu o rată de 15 respirații pe minut sau mai mult, cu o inspiraţie superficială urmată de o expirație imediată la fel de superficială.

Partea de inspiraţie a procesului de respirație este de natură simpatică, semnalizând sistemul de răspuns la stres.

Expirația este de natură parasimpatică semnalând sistemul nervos parasimpatic.

O respirație diafragmatică corectă poate fi însoţită de o expirație sonoră, prin care se creează în același timp un sunet în gât care sună ca oceanul.

Acest sunet stimulează, de asemenea, nervul vag, la fel ca și fredonatul unor melodii care îmbunătățeşte, de asemenea, tonusul vagal.

Respirația diafragmatică activează sistemul de relaxare al corpului. 

Spre deosebire de celelalte funcții controlate de sistemul nervos autonom, respirația se poate direcționa în mod conștient, antrenând plămânii să împingă peretele diafragmatic, care la rândul său împinge în jos cavitatea abdominală

Presiunea abdominala transmite semnale coloanei vertebrale stimulând nervul vag şi sistemul nervos parasimpatic de relaxare al corpului .

Există cercetări științifice care confirmă  că participanții care au efectuat regulat exerciții deliberate de respirație profundă au înregistrat niveluri mai scăzute de cortizol, hormon steroid din clasa glucocorticoizilor eliberat ca răspuns la stres.

 Mecanismul de bază poate fi bazat pe sensibilitatea sa la activitatea axei hipotalamice-hipofizare-suprarenale (HPA) ( Clow și colab., 2010 ), care reglează metabolismul, imunitatea și unele procesări mentale, inclusiv amintirile și evaluarea emoțională ( Pariante și Lightman, 2008 ).

Gao-Xia Wei şi colaboratorii săi ( Departamentul de Psihiatrie din Spitalul General din Massachusetts, Laboratorul de științe comportamentale, Institutul de Psihologie, Academia Chineză de Științe, Beijing, China) susţin că un număr tot mai mare de studii empirice arată că respirația diafragmatică poate declanșa răspunsuri de relaxare a corpului și poate aduce beneficii atât sănătății fizice, cât și mentale.

În observarea răspunsurilor fiziologice din practica respirației s-a constatat că un indicator fiabil al stresului este cortizolul ( Feder și colab., 2009 ), deoarece concentrația sa crește atunci când trebuie să facă față evenimentelor stresante. 

În prezentul studiu s-a utilizat cortizolul salivar ca măsură a răspunsului fiziologic pentru a estima beneficiul neurofiziologic al respirației diafragmatice.

 Concentrația sa a scăzut semnificativ după intervenția celor 20 de sesiuni de respiraţie din parcursul celor 8 săptămâni de studiu. ( Tsiouli și colab., 2014 ). 

Acest rezultat a fost în concordanță cu studiile anterioare și a indicat că practica respirației a redus nivelul de răspuns fiziologic legat de stres la voluntarii sănătoși.

Cortizolul este, de asemenea, strâns asociat cu axa hipotalamică-hipofizară-suprarenală Clow și colab., 2010 ), care poate controla involuntar metabolismul, imunitatea și unele procesări mentale, inclusiv memoria și evaluarea emoțională ( Pariante și Lightman, 2008 ), și poate fi afectat de respirație ( Argyropoulos și colab., 2002 )

S-a sugerat că răspunsul la stresul simpato-vagal revine la un echilibru optim la anumite niveluri ale indicatorilor de respiraţie (respirația de 4,5-5,5 bpm) la majoritatea adulților ( Lehrer și colab., 2010 ).

O ipoteză furnizată de Jerath și colab. (2015) a sugerat că respirația stimulează activarea vagală a căilor GABA de la cortexul prefrontal și insular, pentru a inhiba supraactivitatea amigdalei Brown și colab., 2013 ). 

 Dovezi din studiile de imagistică a creierului susțin ipoteza că în urma unor experiențe respiratorii crescânde în insula stângă și în cortexul orbitofrontal stâng a fost observată o funcție de reglare parasimpatică a creierului ( Villemure și colab., 2015 ).

Și în cadrul departamentelor medicale a fost adoptată respirația profundă, lentă, pentru beneficiile aduse sistemului nervos autonom. 

Dr. Stephen Miller, medic de urgență și profesor asociat la Centrul Medical al Universității Virginia Commonwealth, lucrează cu o echipă de medici care investighează măsurarea și gestionarea stresului în rândul furnizorilor de servicii medicale din secția de urgență.

“Începem să folosim respirația profundă, lentă (inspiraţie – reţinere respiraţie – expiraţie 4:4:4) în medicina de urgență, unde avem momente foarte stresante și imprevizibile în care medicii se ocupă de situații de viață sau de moarte.

Am implementat acest antrenament de respiraţie în programul nostru de rezidențiat pentru a ajuta cursanții să recunoască semnele stresului (mâinile transpirate, bătăile inimii etc.) şi apoi să folosească respirația profundă pentru calmare, centrare, performanță în îngrijirea pacienţilor. “

(Dr. Stephen Miller)

În ceea ce privește pandemia de coronavirus, dr.Miller a mai spus:

„Cred că toți ne simțim foarte copleșiți de tot ce se întâmplă cu COVID-19.

Ori de câte ori recunoaștem în noi înșine că începem să simțim tensiunea și anxietatea, primul lucru pe care îl avem de făcut este să respirăm frumos, calm, adânc.

Este ceea ce putem controla într-un moment în care simțim că nu avem prea mult control.”

În cercetările sale, afiliate la National Institutes of Health San Francisco, neurologul biofizician William R. Softky emite ipoteza că virusul COVID-19 afectează oamenii care tind să-și țină respirația.

El numeşte „respirație simpatică” acel tip de respiraţie întreruptă, cu tendință spre ținerea respirației, folosind sistemul nervos simpatic (luptă / fugă / îngheț). 

 Asemenea bătailor inimii, respirația reprezintă o activitate musculară foarte complexă din punct de vedere mecanic.

Corpurile noastre au evoluat folosind respirația netedă, fluidă, asemănătoare cu cea a bebelușului. 

Oamenii care își folosesc zilnic întregul corp – muncitori, sportivi, artiști marțiali, dansatori – își păstrează mușchii respirației în stare mai bună, au o postură mai adecvată și o respirație mai completă, fluidă.

Cei mai mulţi oameni respiră superficial, amestecând mușchii pentru respirație cu mușchii pentru susţinerea şi controlul scheletului, rămânând nemișcaţi în timpul respirației sau ținându-şi respirația în timp ce fac ceva.

La fel ca în cazul biomecanicii altor mușchi, gama de mișcari a muşchilor pentru respirație devine mai mică odată cu nefolosirea lor şi înaintarea în vârstă, întreruperile sistemului simpatic devenind obișnuiţă. 

Obișnuirea corpului cu respirația simpatică duce la o nealiniere a coloanei vertebrale și o înclinare pelviană nepotrivită. 

Neurologul William R. Softky este convins că „profilaxia respirației cu contact complet”, ca pregătire preventivă pentru o versiune mai intensă a antrenamentului pentru respirație, ar putea salva multe vieți în întreaga lume.

Antrenamentul respirator ar putea ajuta la combaterea Covid-19 prin îmbunătățirea funcției imune și pulmonare, reducând direct mortalitatea,

Este cunoscut faptul că COVID-19 are un impact hotărâtor asupra sistemului nervos, provocând leziuni neurologice simțurilor (simțul mirosului – anosmie) sau controlului muscular, putând determina o paralizie parțială a acestora.

Din experiența sa ca neurolog, biofizicianul William Softky afirmă că dacă noul coronavirus paralizează parțial respirația, acesta ar putea explica nu numai tendința spre pneumonie, ci și nevoia multor pacienți cu COVID-19 de ventilaţie mecanică. 

O situație cunoscută sub numele de paralizie a diafragmei provoacă simptome similare.

Și dacă paralizia afectează sistemul simpatic mai mult decât cel parasimpatic, s-ar putea explica de ce suferă de această insuficienţă respiratorie acută mai mulți bărbați decât femei.

Acest aspect ar putea duce la apariţia unor noi forme de diagnostic și tratament preventiv care nu concurează cu cele existente.

 Pregătirea pentru respirație nu necesită nicio diplomă medicală, ci doar conștientizare fizică de sine și dorința de a ajuta. 

Neurologul William R. Softky mai spune că, pornind de la câteva echipe profesionale dedicate, „profilaxia respirației cu contact complet” s-ar putea răspândi în întreaga lume în scurt timp, întelegând tot mai mult biomecanica respirației eficiente.

Având în vedere impactul pe care pandemia l-a avut asupra studiilor clinice, dr.Staats afirmă în NeuroNews că acum există un consorțiu internațional, care se întâlnește o dată pe săptămână şi investighează dacă stimularea neinvazivă a nervului vag poate avea un efect pozitiv în Covid 19.

Având în  vedere severitatea evoluției bolii la unii indivizi, reglarea sistemului imunitar de către nervul vag poate deveni un obiectiv de o importanţă majoră.

Nervul vag este implicat într-un reflex de control al inflamației similar cu baroreflexul care reglează tensiunea arterială. 

Reflexul inflamator vag este declanșat atunci când nervul vag aferent(ascendent) simte produsele inflamatorii prin receptorii periferici.

Activitatea nervului vag este transmisă prin sistemul nervos central către nervul vag eferent(descendent)

Această cale implică nervul splenic, care atunci când este activat eliberează norepinefrină și are ca rezultat suprimarea producției pro-inflamatorii de citokine de către macrofage (globulă albă care distruge bacteriile sau diferite particule străine din organism), ameliorând inflamația în numeroase situații patologice.

Stimularea electrică a nervului vag poate îmbunătăți capacitatea naturală a corpului de a regla răspunsul inflamator și poate fi suficient de puternică pentru a suprima citokinele pro-inflamatorii și a preveni moartea din cauza COVID-19, mai ales dacă este utilizată suficient de devreme în timpul spitalizării.

La studiile aplicate pe șobolani, stimularea neinvazivă a nervului vag atenuează eliberarea citokinelor pro-inflamatorii, previne hipotensiunea, modulează coagularea și previne activarea fibrinolizei, scăderea disfuncției organelor și îmbunătățirea supraviețuirii

Studiile aplicate la om demonstrează, de asemenea, că stimularea neinvazivă a nervului vag suprimă producția de citokine pro-inflamatorii, prevenind insuficiența respiratorie acută în Covid 19 și îmbunătățind simptomele clinice în artrita reumatoidă, epilepsia intratabilă, fibrilația atrială și boala Crohn.

Acest lucru sugerează că stimularea neinvazivă a nervului vag poate fi eficient în tratarea tulburărilor caracterizate prin dereglarea citokinelor și că are potențialul de a preveni progresul spre insuficiență respiratorie și deces la pacienții spitalizați cu COVID-19.

Modulația neuronală ar putea contracara deteriorarea rapidă, descrisă adesea, a pacienților Covid și ar putea stabiliza funcția respiratorie și imunologică până când medicația cu acțiune lentă își poate dezvolta efectul.
Tot mai multe studii propun utilizarea stimulării nervoase electrice vagale transcutanate neinvazive peste metodele invazive, cum ar fi implantarea chirurgicală a electrozilor de manșetă sau a cablurilor transcutanate. 

În studiile clinice se investighează fezabilitatea și eficacitatea acestei metode la pacienții cu boli critice, precum și efectele potențiale de protecție asupra pacienților neintubați

Poate neuromodularea să susțină lupta împotriva pandemiei COVID19? 

Pe baza studiilor şi a observațiilor preliminare, cercetătorii au sugerat că stimularea neinvazivă a nervului vag ar putea ajuta la reducerea simptomelor respiratorii ale COVID-19.Deoarece sistemul nervos s-a dovedit a fi un modulator puternic al funcției respiratorii și al răspunsului imun, vrem să evidențiem căile implicate în reglarea funcției respiratorii, axa neuro-imună, precum și rațiunea unui potențial tratament țintit al sistemului respirator acut fulminant. sindrom de detresă prin stimulare transcutanată neinvazivă a nervului vagal la pacienții cu COVID-19 cu boală critică.

Pandemia COVID-19 s-a răspândit rapid în întreaga lume și a provocat o criză majoră de îngrijire a sănătății

Aproximativ 20% dintre pacienți dezvoltă boli severe și necesită spitalizare, care este asociată cu o rată ridicată a mortalității de până la 97% la cei ventilați, iar insuficiența respiratorie fiind principala cauză de deces.

 Odată cu creșterea ratelor de infecție în întreaga lume, devine o urgenţă nevoia de noi abordări terapeutice pentru a contracara infecția.

Deoarece sistemul nervos s-a dovedit a fi un puternic modulator al funcției respiratorii și al răspunsului imun, studiile evidențiază căile implicate în reglarea funcției respiratorii, a axei neuro-imune, precum și rațiunea unui potențial tratament țintit al sistemului respirator acut prin stimulare transcutanată neinvazivă a nervului vagal la pacienții cu Covid-19 bolnavi în mod critic.

Acest compromis respirator pare a fi datorat unei reacții hiperimune, numită furtună de citokine. S-a demonstrat că stimularea nervilor vagi blochează producția de citokine (în Covid 19 și în alte afecțiuni medicale). 

Concluziile studiilor arată că stimularea neinvazivă a nervului vag ar putea oferi beneficii clinice la pacienții cu simptome respiratorii similare cu cele asociate cu COVID-19.

Observațiile preliminare și o bază științifică puternică sugerează că stimularea neinvazivă a nervului vag ar putea oferi beneficii clinice la pacienții cu simptome respiratorii similare cu cele asociate cu Covid-19 prin mecanisme multiple. 

Neurochirurgul Gregor Bara arată că sistemul nervos interacționează cu sistemul imunitar prin calea neuro-inflamatorie, precum și calea antiinflamatoare (colinergică) și controlează funcția respiratorie.

Stimularea nervului vag a demonstrat că modulează aceste funcții. 

Deoarece COVID-19 duce atât la o afecțiune a insuficienței respiratorii acute, cât și la un sistem imunitar hiperactiv cu dezvoltarea unei furtuni de citokine, stimularea electrică a nervului vag ar putea fi un tratament de sprijin în terapia continuă a pacienților cu COVID-19 prin modularea combinată a funcției respiratorii, precum și a axei neuro-imune

Neurochirurgul Gregor Bara (Universitätsklinikum Bonn) şi colaboratorii săi (dr.Dirk de Ridde şi dr.Jaroslaw Maciaczyk)  susţin prin studii clinice  stimularea nervului vagal  poate modula răspunsul imun cu alterarea citokinelor pro și antiinflamatorii   implicate în boli precum artrita reumatoidă, Covid 19 etc.

Un studiu (Koopmann FA / Proc Natl Acad Sci SUA) pe pacienții cu epilepsie şi artrita reumatoidă cărora li s-a implantat un stimulator al nervului vag a arătat (inhibarea TNF-alfa, IL-1beta, IL-6 în probele de sânge periferic) îmbunătățirea severității clinice a artritei reumatoide şi a epilepsiei .

Un alt studiu, bazat pe pacienții care au fost supuși unei neuromodulări vagale de succes pentru tratamentul epilepsiei și depresiei, a arătat creșteri semnificativ atenuate ale histaminei induse de creșterea presiunii inspiratorii la stimularea electrică. 

Studii suplimentare au arătat că stimularea neinvazivă a nervului vag aduce îmbunătățiri în bronhoconstricție și presiune inspiratorie maximă la pacienții cu astm bronșic exacerbat .

 (Dr.Miner JR, Lewis LM, Mosnaim GS, Varon J., Theodoro D., Hoffmann TJ Fezabilitatea stimulării nervului vag percutanat pentru tratamentul exacerbărilor acute de astm. Acad Emerg Med. 2012; 19 (4): 421-429

Dr.Steyn E., Mohamed Z., Husselman C. Stimularea nervului vag neinvaziv pentru tratamentul exacerbărilor acute de astm bronșic – rezultat dintr-o serie de cazuri inițiale. Int J Emerg Med.)

Dr.Peter Staats și echipa sa (U.S. National Library of Medicine Clinical Trials) consideră că există o bază științifică și clinică puternică pentru ipoteza că stimularea neinvazivă a nervului vag poate îmbunătăți rezultatele bolii la pacienții cu Covid-19

Potrivit anchetatorilor, o cerere de autorizare a utilizării de urgență a stimulării neinvazive a nervului vag a fost trimisă Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente în 2 aprilie 2020, având ca scop facilitarea utilizării și studierea ulterioară a stimulării neinvazive a nervului vag în cadrul COVID-19

Între timp, au fost inițiate studii randomizate controlate în mai multe locuri atât în ​​SUA, cât și în Europa.

Dr. Peter Staats (North American Neuromodulation) medicul șef al electroCore afirmă că această companie a fost fondată pe baza cercetărilor privind efectul stimulării nervului vag asupra căilor respiratorii, susţimând că “impulsurile electrice deschid căile respiratorii și ar putea combate „furtuna de citokine”.

“La început, când studiam activitatea căilor aeriene, am întrebat pacienții dacă au mai experimentat ceva. Unul din pacienţi a spus că i-a dispărut şi durerea de cap.” (Dr. Peter Staats)

Dr. Peter Staats a scris o teorie largă a durerii cu Arthur Staats și Hamid Hekmat, care unifică biologia cu aspectele psihologice ale durerii

Același set de stimuli utilizați pentru migrenă și cefalee (două minute de 25 impulsuri pe secundă a unui semnal de 5000 Hz) funcționează și pentru plămâni.

El afirmă că în ceea ce privește plămânii și Covid-19, dispozitivul pare să aibă un efect în două direcții.

Prima direcţie este dată de deschiderea capetelor terminale ale căilor respiratorii ale plămânului, mediată de semnalele care urcă prin nervul ascendent  în creier. 

A doua direcţie face referire la un efect antiinflamator separat, ce pare să fie cauzat de semnalele transmise în corp prin nervii descendenţi. 

Ipoteza de lucru a fost că acest al doilea semnal are efect asupra producției de citokine. 

Citokinele sunt molecule de natură proteică ce transmit informații între celule diferite, unele având rol în inflamație

 Supraproducția lor poate provoca un „sindrom de furtună de citokine”, observată la unii pacienți cu COVID-19, la care răspunsul imun a scăpat de sub control , oprind plămânii și alte organe.

Conform autorizației FDA, dispozitivul este aprobat pentru utilizare numai în caz de urgență națională COVID-19

Cu toate acestea, cercetătorii au mai multe studii clinice în curs de desfășurare și FDA a invitat compania să solicite o aprobare mai permanentă, potrivit CEO GoldroCore Dan Goldberg. Și se așteaptă ca compania să continue explorarea utilizării stimulării nervului vag neinvaziv pentru alte boli, spune el.

 „În condițiile pandemiei, suntem focalizați pe laser, dar continuăm să credem că  stimularea neinvazivă a nervului vag este o platformă largă pentru o varietate de indicații clinice”, spune el.

Cercetătorii de la Spitalul Virgen del Carmen evaluează efectul terapeutic al stimulării nervoase vagale auriculare (în zona urechii) transcutanate la pacienții cu pneumonie asociată bolii Covid-19.

Tehnologia utilizată în studiu este dispozitivul Vitality Smartcable taVNS furnizat de Nemechek Technologies. Compania a fost fondată în 2019 de Patrick Nemechek, DO și Jean Nemechek în 2019.

În cadrul studiului, pacienții vor primi stimulare timp de 5 minute de 4 ori pe zi. 

Unii pacienți cu COVID-19 au un răspuns imun inflamator excesiv cunoscut sub numele de „furtună de citokine”. 

Stimularea nervului vag este demonstrată pentru a suprima reacțiile inflamatorii și poate fi utilă în controlul răspunsului hiper-imun care poate duce la insuficiență pulmonară și moarte.

 Stimularea fibrelor nervoase vagi din ureche activează ceea ce este cunoscut sub numele de „reflex inflamator”

La fel ca baroreflexul care controlează tensiunea arterială, reflexul inflamator semnalează corpului să-și regleze în mod natural răspunsul imunitar.   

Samuel K. Moore, licențiat în inginerie biomedicală la Universitatea Brown susţine că Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a acordat o autorizație de utilizare de urgență pentru tratarea pacienților suspectați de Covid-19 cu un stimulator neinvaziv al nervului vag. 

Dispozitivul portabil, fabricat de electroCore, în Basking Ridge, NJ, trimite impulsuri electrice prin piele către nervul vag de la nivelul gâtului. 

Cercetările au arătat că aceste impulsuri determină deschiderea căilor respiratorii în plămâni și poate avea, de asemenea, un efect antiinflamator mai general.

Nervul vag trece de-a lungul ambelor părți ale gâtului și conectează structurile adânci din creier cu organele interne ale corpului.

 Producătorii de dispozitive medicale au profitat de această “autostradă creier-organe”, furnizând aparate pentru a trata boli precum epilepsia, depresia, migrena etc. 

Fenomenul Covid-19 antrenează umanitatea în căutarea şi descoperirea de noi căi de ameliorare, menținere şi creştere a sănătății şi imunităţii, creând un moment propice pentru a îmbunătăți respirația disfuncțională şi pentru a aplica respirația ca medicament, ceea ce va duce implicit la reducerea stresului și anxietăţii prin cresterea tonusului vagal şi a activităţii parasimpatice.

 


“Cunoaşterea este putere. Informaţia înseamnă eliberare.” Kofi Annan

Implică-te!

Devino ambasador

Vezi mai mult

Donează

Vezi mai mult

Înscrie-te în Anima Mundi

Vezi mai mult

Leave a Comment